UNIVERSALBANK
Despre BancăRapoarte financiareParteneriInformaţie de contact RO | RUS | ENG
 

 
Pagina principala / Rapoarte financiare / Politica evidenţei contabile
Politica evidenţei contabile

APROBAT

Decizia Consiliului

B.C. „Universalbank” S.A.

din 30 decembrie 2010 (proces-verbal nr.45)

 

 

POLITICA DE CONTABILITATE

A BĂNCII COMERCIALE  “Universalbank” S.A.

PENTRU ANUL 2011

  

 

I. Dispoziţii generale

 

1. Politica de contabilitate a Băncii Comerciale ”UniversalbankS.A. (în continuare - Politica de contabilitate) este elaborată conform:

a) Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 cu modificările şi completările ulterioare (în continuare – Legea contabilităţii);

b) Planului de conturi al evidenţei contabile în băncile licenţiate din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 15 din 26 martie 1997, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare - Planul de conturi al evidenţei contabile în băncile licenţiate din Republica Moldova);

c) Regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei privind organizarea contabilităţii în băncile din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.238 din 10 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare - Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind organizarea contabilităţii în băncile din Republica Moldova);

d) Instrucţiunii cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci a unor rapoarte referitoare la activitatea financiară, aprobată prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Nationale a Moldovei nr.36 din 08 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

e) Standardului Naţional de Contabilitate nr.1 ”Politica de contabilitate”, aprobat prin Ordinul Ministerului de Finanţe al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;

f) altor acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

g) actelor normative ale Băncii.

2. Politica de contabilitate se aprobă de către Consiliul Băncii.

3. Politica de contabilitate stabileşte principiile de bază, metodele şi regulile de organizare şi ţinere a contabilităţii, utilizate de către Bancă, care influenţează substanţial asupra evaluării şi luării deciziilor de către utilizatorii rapoartelor financiare ale Băncii.

4. Banca organizează şi ţine contabilitatea în baza Standardelor Naţionale de Contabilitate (în continuare - S.N.C.), aprobate prin Ordinul Ministerului de Finanţe al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997. Trecerea la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (în continuare - S.I.R.F.) are loc pe masura introducerii lor legale.

5. Contabilitatea se ţine în Bancă sub conducerea Preşedintelui Cârmuirii Băncii, iar responsabilitatea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară o poartă Cârmuirea Băncii, care este obligată:

a) să organizeze şi să asigure ţinerea contabilităţii în mod continuu;

b) să asigure elaborarea şi respectarea Politicii de contabilitate în conformitate cu cerinţele Legii contabilităţii, ale S.I.R.F. şi ale S.N.C.;

c) să asigure elaborarea şi aprobarea:

- procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune;

- formularelor documentelor primare şi registrelor contabile, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesităţile Băncii;

- regulilor circulaţiei documentelor şi tehnologiei de prelucrare a informaţiei contabile;

d) să asigure întocmirea şi prezentarea în tremen, completă şi corectă a documentelor primare, a registrelor contabile conform regulilor stabilite de Ministerul Finanţelor, precum şi integritatea şi păstrarea acestora conform cerinţelor Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova;

e) să organizeze sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;

f) să asigure documentarea faptelor economice ale Băncii şi reflectarea acestora în contabilitate;

g) să asigure respectarea actelor normative în vigoare;

h) să asigure întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare în conformitate cu cerinţele Legii contabilităţii şi cu standardele de contabilitate.

6. Contabilitatea se ţine de către toate subdiviziunile Băncii cu utilizarea tehnicii computerizate şi modulului de programe. Se permite evidenţa registrelor pe suport hîrtie. Pe măsura implementării suportului de program, registrele se perfectează în forma electronică cu arhivarea datelor şi posibilitatea imprimării pe suport hîrtie la cererea organelor de control corespunzatoare.

7. Contabilul – şef al Băncii asigură controlul asupra reflectării corecte în conturile contabile a tuturor operaţiunilor financiare şi economice, prezentării informaţiei operative, întocmirii şi prezentării rapoartelor financiare în termenii stabiliţi, poartă raspundere pentru elaborarea şi menţinerea principiilor metodologice de organizare şi ţinere a contabilităţii.

8. Contabilul – şef în comun cu Preşedintele Cârmuirii Băncii semnează rapoartele, documentele ce constituie baza de primire-predare a valorilor materiale, a mijloacelor băneşti şi actele ce ţin de obligaţiile financiare, creditare şi de plată, ţinind cont de transmiterea împuternicirilor altor persoane de raspundere, în conformitate cu actele normative interne în vigoare.

9. Contabilului – şef i se interzice de a primi spre executare documente ce ţin de operaţiuni ce contravin actelor normative şi care încalcă disciplina financiară şi contractuală, fapt despre care, el anunţă în formă scrisă Preşedintele Cârmuirii Băncii. Astfel de documente se primesc spre executare numai la indicaţiile Preşedintelui Cârmuirii Băncii în formă scrisă sau la indicaţiile organelor superioare de conducere ale Băncii.

10. Banca organizează şi ţine contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă şi în partidă simplă, în dependentă de caracterul operaţiunilor efectuate, cu prezentarea rapoartelor financiare complete. Operaţiunile economico-financiare se perfectează prin documente primare tip, elaborate de către Bancă de sine stătător în conformitate cu cerinţele, care sunt stabilite de Regulamentul Băncii Nationale a Moldovei privind organizarea contabilităţii în băncile din Republica Moldova.

11. Banca utilizează Planul de conturi al evidenţei contabile în băncile licenţiate din Republica Moldova.

12. Inventarierea patrimoniului Băncii se realizează în cazurile prevăzute de actele normative

în vigoare (anuală, periodică, inopinată, la schimbarea persoanelor de conducere sau a celor responsabile material, etc.). Inventarierea anuală a activelor pe termen lung, stocurilor de mărfuri şi materiale, creantelor debitoare şi creditoare pe operaţiunile economice interne ale Băncii se efectuează în perioada de la 1 pînă la 27 decembrie. Inventarierea anuală a numerarului şi altor valori, aflate în tezaurele şi casieriile Băncii, creanţelor debitoare şi creditoare pe operaţiunile cu clienţii se efectuează în conformitate cu situaţia existentă în ultima zi lucrătoare a anului financiar.

       13. Politica de contabilitate reprezintă totalitatea conceptelor de bază şi principiilor de contabilitate în Bancă. Politica de contabilitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor Băncii.

 

II. Scopul Politicii de contabilitate

 

       14. Scopul Politicii de contabilitate este crearea mecanismului de evidenţă a tuturor operaţiunilor financiare şi extra realizatoare ale Băncii, care ar permite:

a) sporirea influenţei Băncii pe piaţa financiară internă a Republicii Moldova în rezultatul întocmirii informaţiei veridice şi comparabile, care contribuie la evaluarea eficacitaţii economice de funcţionare a Băncii şi luarea deciziilor economice corecte;

       b) satisfacerea deplină şi exactă a intereselor informaţionale ale acţionarilor, clienţilor şi potenţialilor investitori ai Băncii, ale Băncii Naţionale a Moldovei, ale organelor fiscale din Republica Moldova.

III. Pprincipiile de formare a Politicii de contabilitate

 

 15. Politica de contabilitate se bazează pe urmatoarele principii:

 a) consecutivitatea şi prudenţa în aplicarea normelor contabile şi regulilor în cadrul unei perioade de gestiune financiară (stabilitate). Toate devierile de la premisele de bază se marchează separat, în note contabile, cu indicarea cauzelor;

 b) dirijarea logicii, permanenţa metodelor, necompensarea, prevalarea conţinutului asupra formei, separarea patrimoniului şi datoriilor, necesitatea dezvăluirii în rapoartele financiare a tuturor factorilor esenţiali, care influenţează asupra evaluării şi luării deciziilor;

 c) recunoaşterea durabilităţii şi continuităţii activităţii Băncii ca unitate instituţională şi economică;

 d) recunoaşterea şi reflectarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor Băncii în contabilitate şi rapoarte financiare în perioada în care au fost efectuate, indiferent de timpul real de încasare şi plată a mijloacelor baneşti;

 e) alegerea acelor metode de ţinere a contabilităţii, care corespund într-o masură mai mare modelului presupus de obţinere a avantajelor economice.

 

IV. Dezvăluirea Politicii de contabilitate

 

 16.   Active nemateriale

       În componenţa activelor nemateriale intră: programele informatice, emblemele comerciale şi mărcile de deservire, licenţele, cheltuielile de organizare (stampile, modificări şi completari în actele de constituire). Activele nemateriale se reflectă în evidenţa curentă şi în bilanţul contabil la valoarea de intrare. Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda liniară reieşind din durata de exploatare utilă a activului.

Uzura activelor nemateriale se calculează reieşind din durata lor de funcţionare utilă şi valoarea de uzură prin metoda de casare liniară, adică prin trecerea la cheltuieli a costului activului nematerial în rate egale pe tot parcursul funcţionării lui utile. Normele de casare ale activelor nemateriale şi respectiv durata lor de funcţionare utilă sunt stabilite de o comisie competentă compusă din angajaţii Băncii în conformitate cu actul aprobat de Preşedintele Cârmuirii Băncii.

În rapoartele financiare activele nemateriale se contabilizează la valoarea de bilanţ, egală cu valoarea de intrare minus suma uzurii acumulate.

      Activele nemateriale se reflectă în bilanţul contabil în contul 1631.

 

       17.    Mijloace fixe

       În componenţa mijloacelor fixe se includ obiectele cu valoarea mai mare de 3000 lei pentru o unitate şi durata de exploatare utilă mai mult de 1 an. Acestea sunt clădirile şi edificiile, mijloacele de transport, mobilierul şi utilajul, alte obiecte de inventar.

 Obiectele indicate se consideră incluse în componenţa mijloacelor fixe ale Băncii din momentul punerii lor în exploatare în baza documentelor perfectate corespunzator.

 Înregistrarea mijloacelor fixe se efectuează la valoarea de intrare şi se contabilizează în conturile grupei 1600. Valoarea rămasă pentru toate mijlocele fixe procurate este egală cu zero.

Uzura mijloacelor fixe se calculează reieşind din durata lor de funcţionare utilă şi valoarea de uzură prin metoda de casare liniara.

Normele de casare ale mijloacelor fixe în Bancă sunt următoarele:

- clădiri, construcţii speciale, instalaţii de transmisiune – 1,25 procente;

- maşini şi utilaje -  20 procente, cu excepţia terminalelor de plăţi, bancomatelor şi serverilor, normele de casare ale cărora sunt 10 procente;

-  mobilier  - 10 procente;

- mijloace de transport – 12,5 procente;

- alte mijloace fixe – 20 procente.

 Banca are dreptul de a revizui durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe:

 - spre majorare, dacă în rezultatul efectuării investiţiilor capitale s-a imbunătăţit substanţial calitatea activelor;

        -  spre reducere, dacă pe piaţa mijloacelor fixe au apărut mijloace fixe analogice mai moderne şi mai bine dotate, care se presupune că vor fi cumpărate.

Investiţiile capitale ulterioare, pentru ameliorarea suplimentară a stării mijloacelor fixe în procesul utilizării acestora, se adaugă la valoarea de bilanţ a acestora dacă Banca va obtine în urma acestor investiţii un avantaj economic care îl depaşeşte pe cel evaluat iniţial la achiziţionare.

Dacă în rezultatul efectuării investiţiilor capitale ulterioare Banca nu obţine avantaje economice care depaşesc cele evaluate iniţial, atunci astfel de investiţii se consideră drept cheltuieli privind reparaţia (întreţinerea) mijloacelor fixe ale perioadei de gestiune în care au apărut.

Astfel, cheltuielile pentru reparaţia curentă şi exploatarea (deservirea tehnică) mijloacelor fixe se efectuează pentru a păstra sau a restabili posibilitatea obţinerii din partea acestora a avantajelor economice viitoare. De aceea acestea sunt reflectate ca cheltuieli ale perioadei în care au apărut.

Reparaţia capitală a mijloacelor fixe se efectuează pentru menţinerea acestora în stare de lucru normală sau în scopul măririi duratei de funcţionare utilă în comparaţie cu durata stabilită la constatarea (înregistrarea) iniţiala.

Dacă în urma reparaţiei capitale a obiectului nu creşte productivitatea acestuia sau durata de funcţionare utilă, atunci cheltuielile pentru aceste reparaţii se consideră drept cheltuieli curente.

Dacă în urma efectuării reparaţiei capitale durata de exploatare utilă a obiectului se măreşte, atunci cheltuielile pentru această reparaţie se consideră ca investiţii capitale (se capitalizează) şi se atribuie la majorarea costului obiectului reparat.

  Majorarea valorii mijloacelor fixe are loc şi în rezultatul reconstrucţiei mijloacelor fixe în scopul majorării duratei de funcţionare utilă a activelor.

  Banca are dreptul de a revizui valoarea mijloacelor fixe din bilanţul Băncii şi, în cazul diferenţei esenţiale a valorii de bilanţ cu valoarea venală (de piaţă) (în urma creşterii ratei inflaţiei, modificării esenţiale a valorii de piaţă a mijloacelor fixe concrete, etc.), mijloacele fixe pot fi reevaluate. Frecvenţa  reevaluărilor activelor se determină de conducerea Băncii.

  Valoarea venală (de piaţă) a mijloacelor fixe se determină prin expertiza estimativă efectuată de către specialişti (estimatori) calificaţi.

  Dacă un obiect dintr-o grupă oarecare de active este reevaluat, este necesară reevaluarea întregii grupe de obiecte. Grupă se consideră în cazul dat o totalitate de obiecte omogene prin conţinutul şi modul de utilizare în activitatea economică: clădirile, construcţiile speciale, maşinile şi utilajele, mijloacele de transport, etc.

Rezultatele reevaluării obiectului mijloacelor fixe după constatarea acestuia ca activ se reflectă în felul următor: suma majorării valorii de bilanţ se trece la majorarea capitalului propriu în postul de bilanţ "Diferenţa din reevaluarea activelor"; suma reducerii valorii de bilanţ se trece la micşorarea capitalului propriu în postul de bilanţ "Diferenţa din reevaluarea activelor".

   Cînd mijloacele fixe sunt scoase din uz sumele majorării şi micşorării valorii de bilanţ sunt trecute respectiv la venituri şi cheltuieli.

Sumele reevaluării se reflectă în contul de bilanţ 3551.

Obiectul mijloacelor fixe se casează din bilanţul Băncii atunci, cînd de la acesta nu se asteaptă nici un avantaj economic viitor. Rezultatele din scoaterea din funcţiune sau vînzarea mijloacelor fixe se constată ca venituri sau cheltuieli ale Băncii.

         La casarea mijlocului fix înainte de expirarea termenului presupus de funcţionare utilă, în baza deciziei luate de către Consiliul Băncii, valoarea ramasă a mijlocului fix impropriu utlizarii ulterioare este trecută la cheltuieli.

 

         18. Active materiale în curs de execuţie

La activele materiale în curs de execuţie se referă:

-   utilajul care necesita montaj;

-   clădiri şi construcţii în curs de execuţie;

-   cheltuielile pentru reconstrucţia clădirilor;

-   costul patrimoniului procurat de curînd, care necesită investiţii suplimentare pentru utilizarea ulterioară în scopuri de producere.

         Activele materiale în curs de execuţie ale Băncii se reflectă în bilanţ în contul 1602.

         Intrarea activelor materiale în curs de execuţie se efectuează numai în baza facturilor perfectate corespunzator, ale actelor intermediare de îndeplinire a lucrarilor, etc.

         În baza actelor de predare în exploatare ele se consideră a fi incluse în componenţa mijloacelor fixe.

 

         19.  Stocuri de mărfuri şi materiale

         Stocurile de mărfuri şi materiale sunt activele destinate consumului în procesul desfăşurării activitaţii Băncii. Ele includ:

-          materialele destinate utilizării în procesul desfăşurării activitaţii Băncii;

-          obiectele de mică valoare şi scurtă durată (în continuare – OMVSD).

Stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în bilanţul contabil după valoarea de achiziţie. Evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale se ţine de către persoanele cu raspundere materială.

         La OMVSD se atribuie activele, valoarea  cărora este mai mică de 3000 lei pentru o unitate, indiferent de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi. Acestea sunt instrumentele şi dispozitivele cu destinaţie specială şi generală, inventarul bancar, îmbrăcămintea şi încăltămintea speciala, construcţiile şi dispozitivele provizorii.

OMVSD sunt reflectate în bilanţ la suma valorii de achiziţie a obiectelor aflate la depozit.                                

Pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora depăşeşte 1500 lei, în cazul livrării de la depozit în exploatare uzura se calculează în proporţie de 100% din valoarea acestora la momentul dării în exploatare.

     Costul OMVSD cu o valoare mai mică de 1500 lei, dar cu termenul de utilizare ce depăşeşte 1 (unu) an, se trece la cheltuielile perioadei predării lor în exploatare. În sistemul informaţional al Băncii se ţine evidenţa cantitativă şi valorică pînă la momentul ieşirii din uz a acestor OMVSD.

         OMVSD se reflectă în bilanţul contabil în grupa 1660.

 

         20.  Investiţii

         Banca efectuează investiţii în instrumente financiare cu scopul ameliorării stării sale financiare prin obţinerea de venituri (dobînzilor, dividendelor, etc.), majorării capitalului propriu şi obţinerea altor profituri (în special, ca rezultat al tranzacţiilor comerciale).

         Investiţiile Băncii  se clasifică dupa urmatoarele criterii:

         1) după tipurile de instrumente financiare:

         a) valori mobiliare:

         -  valori mobiliare de stat (obligaţiunile de tezaur, obligaţiunile de stat, certificatele Băncii Naţionale a Moldovei);

         -  valorile mobiliare corporative (acţiuni, obligaţiuni);

         b) cote-părţi în capitalul unităţilor economice, altele decît societăţile pe acţiuni;

         c)  patrimoniul investiţional (activele materiale destinate pentru darea în arendă/leasing sau comercializării speculative);

         d)  alte instrumente financiare:

         -  plasări (depozite) în bănci;

         -  credite (inclusiv factoring, cambii, etc.).

         2) după termenul de deţinere:

         a) pe termen scurt (pîna la 1 an). Pentru unele tipuri de investiţi financiare (plasări în bănci) se remarcă o grupa suplimentară de plasări pe termen scurt – 1 lună şi mai putin;

         b)  pe termen lung (mai mult de 1 an). Pentru unele tipuri de investiţii financiare (plasări în bănci; valori mobiliare de stat, credite, leasingul financiar) se remarca plasări pe termen mediu (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani).

         3) după direcţiile de investire:

         a) în părţile legate (în întreprinderi asociate, filiere, întreprinderi mixte);

         b) în părţi nelegate (investiţii de pînă la 20% în capitalul statutar al altor întreprinderi).

         4) după formă:

         a) financiare (valori mobiliare, cote-părţi, plasări interbancare, credite, cambii, etc.) ;

         b) materiale (terenuri, clădiri, bijuterii, obiecte de artă, aur, etc.).

         Investiţiile se evaluează la valoarea de achiziţie, reieşind din suma mijloacelor băneşti plătite, în cazul achiziţionării contra mijloace băneşti; şi la valoarea venala (de piaţă) justă a valorilor mobiliare emise, în cazul achiziţionării investiţiilor în totalitate sau parţial din contul emiterii de către Bancă a acţiunilor sau altor valori mobiliare.

         Valoarea de intrare a investiţiilor include cheltuielile pentru achiziţionarea lor.

         Ieşirea investiţiilor survine la realizarea, schimbarea sau stingerea acestora. La realizarea investiţiilor diferenţa dintre venitul din vînzarea lor şi valoarea de bilanţ a investitiilor şi cheltuielile aferente realizării acestora, se constată ca profit sau pierdere.

         Cu valorile mobiliare se efectuează urmatoarele operatiuni;

         - de vînzare-cumpărare;

         -  gajare;

         -  amanet;

         -  acorduri REPO;

         -  altele.

         Sporirea veniturilor pe operaţiunile cu valori mobiliare are loc lunar în cazul în care condiţiile emiterii lor presupun perioade fixe de primire a venitului şi acesta are un algoritm de calcul.

 

         21. Creanţe

         Creanţele Băncii includ obligaţiile altor întreprinderi şi persoane fizice privind conturile, contractele, sumele din decontările de avans, etc.

         Creanţele se calculează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea nominală.

         Creanţele privind investiţiile capitale, decontările documentare şi decontările cu alte persoane fizice şi juridice se supun evaluării în conformitate cu cerinţele Regulamentului cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.224 din 30 august 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

              

         22.  Mijloace băneşti

         Soldurile mijloacelor băneşti în valută naţională în casieria Băncii, în contul “Nostro” în Banca Naţională a Moldovei se reflectă în bilanţul contabil la valoarea nominală.

         Soldurile mijloacelor bănesti pe conturile în valută străină în casierie, casele pentru schimbul valutei, conturile “Nostro” din alte bănci, precum şi toate celelalte solduri din conturile valutare se reflectă în bilanţul contabil şi în rapoartele financiare în sumele, determinate prin metoda recalculării valutei străine în valuta naţională la cursul Băncii Naţionale a Moldovei, valabil în ultima zi de lucru a perioadei de gestiune.

         Soldurile în conturile “NOSTRO”, plasări în alte bănci şi creditele interbancare se supun evaluării şi formării reducerilor pentru pierderi în conformitate cu cerinţele Regulamentului cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al  Băncii Nationale a Moldovei nr.224 din 30 august 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

                                                

         23.  Cheltuieli anticipate

         Cheltuielile anticipate se reflectă în bilanţul contabil în articole separate şi se trec la cheltuieli pe măsura survenirii perioadei la care se referă.

         Cheltuielile anticipate includ:

-    abonarea la literatura de specialitate şi publicaţiile periodice (ziare, reviste), necesare pentru îndeplinirea activităţii bancare pe o perioadă de 12 luni;

-     plata pentru arendă, transferată în avans;

-     plăţile în avans privind achitarea cu oficiile postale;

-     formulare de strictă evidentă;

-     plăţile în avans privind achitarea cu companiile publicitare;

-     comisioanele de pe urma serviciilor şi creditelor primite;

-     primele de asigurare de la contractele de asigurări;

-     alte plăţi în avans pe un termen mai mare de 3 luni;

-     autorizaţii şi licenţe pe o perioadă de pînă la 1 an.

 

         24.  Operaţiuni de creditare

         Evidenţa operaţiunilor de creditare se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor, care opereaza în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.153 din 25 decemrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

         Evidenţa operaţiunilor de creditare se efectuează în secţiunea contractelor separate atît în conturile de bilanţ şi în conturile convenţionale, cît şi în conturile memorandum.

         Pentru fiecare creanţă se formează reduceri pentru pierderi la credite, care în totalitate formează fondul de risc. Modalitatea de formare şi mărimea reducerilor pentru pierderi la credite se determină în conformitate cu Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.224 din 30 august 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

         Stingerea datoriilor la credite are loc din contul următoarelor surse:

-          mijloacele băneşti încasate ale debitorului;

-          din contul mijloacelor, primite în urma realizării patrimoniului, intrat în posesia Băncii (reflectat în conturile 1809 sau 1811);

-          din contul reducerilor pentru pierderile la credite ţinînd cont de reglementările actelor normative menţionate mai sus.

         Pe măsura rambursării creditelor se corectează suma alocărilor în fondul de risc.

         Creditul este considerat în stare de neacumulare (fără dobîandă) în cazul în care plata n-a fost achitată mai mult de 60 zile. Dobînda la creditul dat nu se sporeşte, veniturile sporite anterior se storneaza şi se reflectă în conturile memorandum.

         În cazul cînd conform deciziei conducerii Băncii (în baza deciziei instanţei de judecată) Banca ia în posesie active în schimbul rambursării creditului, evidenţa lui are loc:

         a)  în conturile de bilanţ (1809, 1811) la suma cea mai mică a:

- preţului de piaţă,

- datoriei de bază la credit;

         b) în conturile memorandum la valoarea de gaj (în contul 7754 se înregistrează suma care era reflectată în contul 7102).

         În cazul cînd activul nu este realizat în decurs de 18 luni, la decizia Consiliului Băncii, valoarea lui se trece la cheltuieli, cu înregistrarea sumei corespunzătoare în contul memorandum 7702 pentru evidenţa şi realizarea ulterioară. În cazuri excepţionale, la decizia Consiliului Băncii cu 4 luni înainte de expirarea termenului sus-indicat, Banca poate să adreseze Bancii Nationale a Moldovei un demers privind prelungirea termenului, dar nu mai mult de 12 luni.

 

         25.  Obligaţii

         În componenţa obligaţiilor intră:

-          depozitele persoanelor fizice şi juridice după durata de plasare;

-           decontări cu bugetul;

-           alţi creditori;

-           alte împrumuturi de la bănci şi instituţii financiare;

-           sumele sporite către plată.

         Obligaţiile se reflectă în bilanţul contabil la sumele, care urmeaza a fi platite.

         Durata datoriei creditoare a obligaţiei nu poate depăsi durata prescripţiei extinctive, stabilită de Codul Civil. La expirarea termenului indicat mai sus, datoria creditoare poate fi trecută la venituri în acel an financiar în care a expirat durata prescripţiei acţiunii.

         În scopul includerii uniforme a cheltuielilor ulterioare la cheltuielile sau consumurile anului de gestiune, Banca crează rezerve pentru plata concediilor anuale ale angajaţilor, inclusiv a asigurării sociale şi medicale aferente.

 

         26. Venituri

         Venitul semnifică afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, rezultat în procesul activităţii ordinare a Băncii sub forma de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor.

         Venitul se evaluează la valoarea venală (de piaţă), care se stabileşte în baza contractelor cu privire la deservirea conturilor curente în moneda naţională şi valuta străină, contractelor de credit, contractelor privind vînzarea-cumpărarea valorilor mobiliare şi altor acorduri între Bancă, pe de o parte, şi beneficiarii serviciilor bancare, pe de altă parte.

        Venitul se constată în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor bănesti. Veniturile ne aferente dobînzii de la prestarea serviciilor bancare se constată pe măsura prestării serviciilor; veniturile aferente dobînzii la credite – prin calcularea lor lunară. În cazul apariţiei unor îndoieli ce ţin de constatarea venitului, spre exemplu, neachitarea de către client a dobînzii la credit în termen de 60 de zile, veniturile se stornează /se deduc din bilanţ în corespondenţă cu contul dobînzii calculate.

         Toate veniturile Băncii se pot diviza în 4 categorii:

-     venituri aferente dobînzii;

-     veniturile ne aferente dobînzi;

-     venituri extraordinare;

-     veniturile anticipate (se reflectă separat în clasa a doua a bilanţului contabil).

         În deplină masură, informaţia operativă cu privire la toate veniturile Băncii se reflectă în  rulajul zilnic al bilanţului Băncii în conturile clasei 4.

         Indicatorii consolidaţi ai veniturilor Băncii se reflectă în raportul lunar privind rezultatele financiare.

         Veniturile aferente dobînzii ale Băncii la credite se calculează reieşind din numărul real de zile pe lună şi 365 de zile de calcul pe an.

 

         27.  Cheltuieli

         Prin cheltuieli se subînţeleg toate cheltuielile şi pierderile Băncii, care se deduc din venit la calcularea beneficiului (pierderilor) perioadei de gestiune.

         Cheltuielile Băncii se divizează în 4 categorii:

-    cheltuieli aferente dobînzii;

-    cheltuieli ne aferente dobînzii;

-    cheltuieli extraordinare;

-    cheltuieli anticipate (se reflectă separat în clasa 1 a bilanţului contabil).

        Toate cheltuielile Băncii se constată în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care au fost efectuate, indiferent de momentul efectiv al achitării mijloacelor bănesti sau a altei forme de compensare.

         În deplină masură, toate cheltuielile Băncii în secţiunea evidenţei lor analitice se reflectă în rulajul zilnic al bilanţului Băncii în conturile clasei 5.

         Indicatorii consolidaţi ai cheltuielilor Băncii se reflectă în raportul lunar privind rezultatele financiare.

         Cheltuielile aferente dobînzii ale Băncii la depozite se calculează reieşind din numărul real de zile pe lună şi 365 de zile de calcul pe an.

 

 

         28. Evidenţa operaţiunilor valutare

         Prin valută străină se subînţelege oricare valută, care nu este valută naţională a Republicii Moldova. Prin operaţiunile în valuta străină se subînţelege activitatea Băncii, care include cumpărarea - vînzarea valutelor străine, precum şi alte operaţiuni cu utilizarea valutelor străine.

         Toate activele şi obligaţiile aferente operaţiunilor cu utilizarea valutelor străine se reflectă iniţial în evidenţa contabilă în valuta naţională a Republicii Moldova la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data efectuării operaţiunii.

         Soldurile mijloacelor aferente conturilor valutare, titlurile de valoare, creanţele şi angajamentele în valută străină sunt reflectate în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare în valută naţională (lei moldoveneşti) în sumele determinate prin recalcularea valutelor străine la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei, care este în vigoare în ultima zi a perioadei de gestiune sau la data efectuării operaţiunii economice.

Recalcularea se efectuează zilnic. Diferenţa de cursuri aferentă recalculării valutelor străine se reflectă zilnic la venituri şi cheltuieli.


         29. Impozitul pe venit

         Impozitul pe venit se determină şi se achită în conformitate cu Capitolul II al Codului Fiscal al Republicii Moldova (Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997).

         Începînd cu 1 ianuarie 2008, plata în avans a impozitului pe venit nu se efectuează din motivul aplicării ratei zero la veniturile persoanelor juridice.

 

         30. Crearea şi evidenţa rezervelor, incluse în capitalul propriu

         Banca crează capitalul de rezervă conform Statutului Băncii.

         Capitalul de rezervă se formează din defalcări anuale din profitul net al Băncii pînă la atingerea mărimii stabilite de Statutului Băncii. Mărimea defalcărilor se stabileşte de Adunarea Generală a acţionarilor Băncii şi va constitui nu mai puţin de 5 % din profitul net al Băncii.

         Contabilitatea capitalului de rezervă al Băncii se ţine în contul bilanţier 3502.

 

         31. Reduceri pentru pierderi la active şi provizioane pentru pierderi la angajamente condiţionale

         Banca formează reduceri pentru pierderi la active şi provizioane pentru pierderi la angajamentele condiţionale. Lista activelor, la care se formează reduceri pentru pierderi şi lista provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale este stipulată în Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Băncii din 30 noiembrie 2007.

         Activele Băncii se clasifică din momentul luării lor la evidenţă în conturile de bilanţ, iar angajamentele condiţionale din momentul luării lor la evidenţa în conturile condiţionale.

         Mijloacele, rezervate în contul reducerilor pentru pierderi la active, se utilizează pentru acoperirea activelor clasificate ca compromise.

         Sumele rambursate aferente activelor, trecute la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la active, în corespondenţă cu conturile activelor respective, se reflectă ca recuperări care majorează soldul contului reducerilor pentru pierderi la active.

         În cazul în care angajamentul condiţional se constată ca activ în bilanţul contabil (adică postul respectiv corespunde definiţiei şi criteriilor de constatare a activului), contul provizioane pentru pierderi la angajamente condiţionale se va micşora cu suma provizioanelor pentru pierderi aferentă acestui angajament condiţional, iar contul reduceri pentru pierderi la active se va majora cu suma reducerilor pentru pierderi pentru activul respectiv, care va corespunde riscului aferent acestuia la momentul înscrierii în bilanţul contabil.

         În cazul în care Banca în schimbul rambursării unui activ, supus clasificării, obţine o cotă parte, a cărui valoare este mai mică decît suma activului respectiv, suma neacoperită a acestuia se trece la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la active în corespondenţa cu contul activului dat.

 

                                                    V. Dispoziţii finale

 

        32. Prezenta Politică de contabilitate intră în vigoare la 01 ianuarie 2011.

 

 


Politica contabila a B.C. "Universalbank" S.A. pentru anul 2010

Politica contabila a B.C. "Universalbank" S.A. pentru anul 2009

Politica contabila a B.C. "Universalbank" S.A. pentru anul 2008

Politica contabila a B.C. "Universalbank" S.A. pentru anul 2007

 
Call Center: +373 22 269-722
E-mail: office@mail.universalbank.md